Pana si viata este simpla

Intr-o seara ploioasa de toamna, un sarman batranel parasit de familie se ruga cu lacrimi in ochi sa gaseasca macar pentru o seara un adapost. Miscarile ii erau lente, genunchii indoiti, trupul aplecat...S-a asezat sub un stejar, gandindu-se ca asa mai scapa de ploaia care s-a napustit asupra lui, dar natura isi pusese in gand sa se dezlantuie, sa purifice lumea, sa se regenereze.

Se lumina deodata intreg orasul, stejarul plangea de durere, isi arunca crengile pe jos, astfel ca batranelul a inteles ca trebuie sa se retraga. Mergand agale prin ploaia torentiala, observa o casa impunatoare, luminata frumos, ale carei porti se deschisesera din cauza vantului puternic. Indurerat si timid, suna la usa, sperand din tot sufletul ca in spatele ei va gasi un gand curat si o vorba calda. 

"-Cine esti, mosule, ce cauti aici?" se aude o voce dura din casa.

"-Nu va cunosc, imi pare rau, sunt bolnav, nu mai pot sa merg, picioarele mi's greoaie, trupul ma lasa, nu am unde sa merg. Vreau doar in seara asta sa ma adapostiti, oameni buni si curati.

"-Pleaca de aici, mosnege, sa te adaposteasca fiu-tau!"

"-Imi pare rau ca am indraznit sa va deranjez, ma iertati..."

Batranelul se indreapta sfios si plin de durere catre o alta casuta din cartier, o casuta mica, intunecata, sperand ca poate aici va gasi un om mai bun.

O luminita se aprinde incet si usa casutei se deschide de catre un copilas, care, fara sa intrebe nimic, il invita pe batranel in interiorul casei.

"-Tati, vino repede, s-a intors bunicul!"

"-Nu se poate puiule, nu te mai chinui, stii ca bunicul nu se mai intoarce, a plecat catre o lume mai buna."

"-Ba da, tati, s-a intors, vino sa-l vezi!"

Tatal se apropie de usa, ii strange mana batranelului si il invita la un ceai cald.

"-Va rog, poftiti in casa, de ce ati iesit pe vremea asta afara?"

"-De la o vreme incoace asta mi-e adapostul, fiule,  albastrul cerului e casa mea, dar acum pana si el s-a suparat pe mine. Toti se supara pe mine si ma parasesc...vreau doar in seara asta sa ma adapostiti, va rog, trupul ma lasa incet-incet..."

"-Bunicule, nu te necaji, de azi inainte asta e casa ta, noi ne-am pierdut bunicul, tu ti-ai pierdut familia, dar in aceasta zi cu totii ne-am regasit, asta a fost voia bunului Dumnezeu, fii binevenit in casa noastra!"

Din acel moment, vantul s-a linistit, ploaia curgea lin, intreaga natura s-a calmat. S-a creat echilibrul care fusese distrus, prin complicarea inutila a vietii. 

Viata e simpla, iar adevaratele valori stau in lucrurile simple.

Multumim, COSMOTE, pentru amintirea acestui simplu adevar!

COSMOTE Romania revoluționează telefonia mobilă prin introducerea unui nou portofoliu de abonamente, mai simplu, al cărui fundament este inovația prin simplitate și comunicare nelimitată. Mai multe detalii despre oferta găsești pe free.cosmote.ro, iar despre concurs accesând free.cosmote.ro/bursa.