Dumnezeu să-i odihnească!

Doamne,
trimite-ne îngeri mereu
Și scapă-ne de întuneric!
Întunericul ce se vrea
Lumină...
TU știi TOTUL,
TU faci TOTUL!
E-adevărat,
De multe ori prin
Oameni...
Pe care tot TU îi alegi,
Dintre cei buni și cei drepți...
E trist că ei ne părăsesc
Când totul doare
Și e rece...
Dar poate că acum sunt liberi
Liberi cu adevărat,
Pot zbura fără oprire,
Pot visa cu gând curat.
Pentru noi, viața e dură,
Pentru familiile lor cumplită!
Durerea e nemărginită,
Lacrimile curg șiroaie!
Cei de ”sus” nu-și lasă postu,
Cum doar să-și mai umfle contu?
Și chiar de și l-ar lăsa,
Nimic nu se va schimba...
Totul este o trufie, o minciună,
O agonie...ce s-a născut
În inimi curate, să le umple de păcate!
Dar ei, cei care s-au dus?

Au ajuns oare la Tine?
I-ai primit la pieptul Tău,
Le-ai oferit iubire?
Iubirea veșnică și pură,
Ce-a izvorât din a Ta gură,
Cuvântul Tu ni l-ai dat,
Pentru a fi oameni curați,
Curați și cu suflet mare,
Eroi fără de ”culoare”,
Oameni simpli, adevărați,
Autentici și buni frați.
Cum s-au dovedit a fi
Acei moți din munți veniți
Semenii să își salveze,
Eroii să-i cuvânteze.


În memoria Aurelia Ion,
                  Adrian Iovan